Din punctul de vedere al copacilor,
soarele-i o dungă de căldură,
oamenii – o emoție copleșitoare…
Ei sunt niște fructe plimbătoare
ale unui pom cu mult mai mare !
Din punctul de vedere al pietrelor,
soarele-i o piatră căzătoare,
oamenii-s o lină apăsare…
Sunt mișcare-adăugată la mișcare,
și lumina ce-o zărești, din soare !
Din punctul de vedere al aerului,
soarele-i un aer plin de păsări,
aripă în aripă zbătând.
Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite,
cu aripule crescute înăuntru,
care bat, plutind, planând,
într-un aer mai curat – care e gândul!
Nichita Stanescu – Lauda omului
From the tree’s perception,
the sun is a lace of warmth,
people – an astounding emotion.
They are wandering fruits
that once belonged to an even greater tree!
From the stone’s perception,
the sun is a falling stone,
people are a gentle touch.
They are a motion added to a motion,
and a beam of light that traveled from the sun!
From the air’s perception,
the sun is an air full of birds,
pulping wing in wing.
People are rare, extraordinary birds,
with grown inwards wings,
that fly, float, hover,
in a more graceful air –
which is the thought.
Catalina Cazacu 